Ministerul Apărării Naţionale (MApN) - Forţele Terestre Române

Ziua armei geniu – 31 mai

Sâmbătă, 01/06/2013
plutonier-adjutant Cristian Surugiu

Astăzi, 31 mai, se împlinesc 154 de ani de la înfiinţarea primei structuri de geniu din Armata României.

Cu această ocazie, în ziua de 30 mai, Forţele Terestre au adus un omagiu eroilor genişti printr-o ceremonie de depunere de coroane şi jerbe de flori la Monumentul eroilor din arma geniu şi la statuia maiorului Panait Donici. La activitate au participat şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior dr. Mircea Savu, cadre militare din arma geniu din Statul Major al Forţelor Terestre şi din marile unităţi şi unităţi de geniu, studenţi şi profesori din arma geni precum şi numeroşi genişti în rezervă şi în retragere.

Manifestările dedicatei Zilei Geniştilor au fost continuate de un simpozion, desfăşurat la sediul Statului major al Forţelor Terestre, la cre s-au prezentat pricipalele repere ale istoriei armei geniu iar colonelul (r) Marian Gargaz a prezentat un material referitor la participarea trupelor de geniu la Campania din 1913, având în vedere că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la această campanie. În această campanie trupele de geniu au realizat cinci poduri peste Dunăre, ceea ce, la momentul respectiv, a reprezentat un efort deosebit, având în vedere şi materialul de pontonerie existent, în dotarea pontonierilor, în acea perioadă.

La finalul simpozionului, general de brigadă Silviu Popescu, şeful Resurselor la Statul Major al Forţelor Terestre, a înmânat Diplome de onoare cadrelor militare în rezervă care prin contribuţia lor şi-au adus aportul la dezvoltarea armei geniu.

Activităţile dedicate Zilei geniştilor s-au încheiat cu o ceremonie în cadrul căreia au fost acordate distincţii unor cadre militare active care s-au remarcat atât în procesul de instruire pe linie de specialitate cât şi pe timpul participării la misiuni internaţionale.

***

La 31 mai 1959 din iniţiativa inginerului Panait Donici, fost ministru al Lucrărilor Publice în guvernul Moldovei, avansat ulterior la gradul de căpitan şi cu încuviințarea pe raportul Consiliului de Miniștri nr.1902 de către domnitorul României colonel Alexandru Ioan Cuza , a fost înfiinţat primul Batalion de Geniu , implicit Arma Geniu din Armata României.

Geniştii romani au contribuit, alături de ceilalţi ostaşi ai armatei române, atât prin lucrările executate cât şi prin jertfa de sînge la împlinirea dezideratului unităţii naţionale.

În timpul războiului de independenţă din 1877-1878, trupele de geniu au contribuit atât prin lucrările executate, cât şi prin jertfe de sânge la obţinerea victoriei de la Plevna împotriva imperiului otoman.

Printre misiunile pe care le-au îndeplinit se numără: lucrările de fortificaţii executate pe malul Dunării în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz şi altele; întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliştioara-Măgura între 14-31 august 1877; organizarea şi executarea lucrărilor de fortificaţii din zona Plevnei şi asigurarea comunicaţiilor pentru nevoile trupelor româneşti şi ruseşti din zonă.

Printre misiunile îndeplinite, în timpul primului război mondial, se numără amplele lucrări de fortificare a graniţelor ţării; lucrările executate pe comunicaţii, în special în zonele de munte, care au uşurat deplasările operative ale marilor unităţi, cât şi transporturile în vederea asigurării materiale a acestora; construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916 ); minarea regiunii fortificate Focşani-Nămoloasa-Galaţi, precum şi podului de la Cernavodă pentru a nu fi folosite de inamic; lucrările de bază din zonele bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz în vara anului 1917.

În memoria eroilor armei geniului din războiul de reîntregire a neamului, în Bucureşti a fost ridicat un impresionant monument. Elementul dominant al momentului, care înfăţişează şi simbolizează chintesenţa tăriei armatei române, sufletul mare, mândru şi generos al soldatului român, este LEUL, rege al forţei, dar şi al frumuseţii, stând biruitor, într-o mişcare triumfală, cu labele din faţă pe trofeele cucerite de la inamic: arme, scuturi, ţeava unui mortier, peste care se desfăşoară faldurile unui drapel. Specificul armei este redat prin statuile a patru chipeşi ostaşi genişti, reprezentând specialităţile: pionieri, căi ferate pontonieri şi telefonişti-telegrafişti. Pe soclu se află inscripţia: "Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului", iar într-un medalion montat pe treptele monumentului stă scris: "EROILOR DIN ARMA GENIULUI 1916-1919".

Dintre lucrările genistice executate de trupele de geniu în perioada interbelică se detaşează sistemul de fortificaţii de la graniţa de vest a ţării, acţiune demarată în anul 1936.

De la înfiinţarea lor, trupele de geniu - în paralel cu desfăşurarea pregătirii militare - au participat în proporţii mereu crescânde la construirea unor mari obiective economice si sociale, la pregătirea teritorială pentru nevoile de apărare. Astfel, geniştii au participat efectiv la executarea unor lucrări de utilitate publica şi a unor obiective economice, activitate care s-a împletit armonios cu activitatea de instrucţie, de pregătire militară a efectivelor. Prestigiul armei noastre este în mod onorant completat şi de participarea acesteia înainte de 1990 la marile construcţii realizate în acea perioadă istorică: platforme industriale, modernizări portuare, irigaţii, Transfăgărăşanul şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, Palatul Parlamentului şi metroul capitalei, dezvoltarea sau întreţinerea reţelei de drumuri şi căi ferate în toată ţara, etc.

Opţiunea României pentru integrarea în structurile europene şi euro-atlanice este astăzi o realitate incontestabilă . Din necesitatea de a răspunde implicării active şi sub aspect militar s-a înfinţat Batalionul 96 Geniu cu scopul de a participa la misiunea IFOR în Bosnia şi Herţegovina.

Participarea la misiunile internaţionale a pus în evidenţă nevoi de dezvoltare a unor specialităţi noi în cadrul armei, conform cu noile realităţi ale teatrelor de operaţii. Astfel, a apărut în 1997 Centrul de Pregătire a Specialiştilor în Controlul Mecanismelor Explozive, iniţial cu sediul în Bucureşti iar ulterior, sub denumirea de Centrul de Pregătire EOD, cu sediul la Râmnicu Vâlcea în subordinea şcolii de aplicaţie pentru geniu. Participarea geniştilor români în teatrele de operaţii a devenit o constantă odată cu intrarea României în Parteneriatul pentru Pace (PfP) şi, cu atât mai mult, după intrarea de jure în NATO. Din august 2003 şi până în 2007, un detaşament de geniu a fost dislocat în teatrul de operaţii din Irak, iar un număr semnificativ de ofiţeri şi subofiţeri de geniu au îndeplinit funcţii în diferite comandamente ale Alianţei, fie în cadrul unora permanente, fie în cadrul celor dislocate în teatrele de operaţii.

Experienţa activităţilor în medii de operare internaţionale a geniştilor români s-a îmbogăţit şi ca urmare a participării la exerciţiile desfăşurate anual în comun cu militarii unor ţări partenere în cadrul unor iniţiative regionale. Astfel, din anul 2002, Batalionul 52 Geniu asigură modulul românesc - de nivel companie - în cadrul Batalionului multinaţional de Geniu „Tisa”, iar din 2007, Batalionul 136 Geniu asigură modulul românesc în cadrul unei alte iniţiative regionale, respectiv Unitatea Multinaţională Logistică Integrată cu specific de geniu pentru logistică (IEL MILU).

Învăţământul militar de geniu a avut propria sa evoluţie. Rangul structurii şi finalitatea activităţii acesteia a variat, dar a existat o continuitate în existenţa şi funcţionarea instituţiei ce a dus mai departe tradiţiile Şcolii speciale de Artilerie şi Geniu înfiinţată la Bucureşti în 1881. La scurt timp, după ce devenise instituţie de învăţământ de nivel universitar, Institutul Militar de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate s-a transformat în 1997 în Şcoala de Aplicaţie pentru Geniu, Construcţii şi Căi Ferate, având în subordine Centrul de Pregătire al Specialiştilor în Controlul Mecanismelor Explozive (Centrul de Pregătire EOD, din 2003) şi, din 2001, Baza 12 Instrucţie Geniu.

Alba Arad Arges Bacau Bihor Bistrita-Nasaud Botosani Braila Brasov Buzau Calarasi Caras-Severin Cluj Constanta Covasna Dambovita Dolj Galati Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomita Iasi Ilfov Maramures Mehedinti Bucuresti Mures Neamt Olt Prahova Salaj Satu Mare Sibiu Suceava Teleorman Timis Tulcea Valcea Vaslui Vrancea