Ministerul Apărării Naţionale (MApN) - Forţele Terestre Române

CERCETAŞII DIN CETATEA SCORPIONILOR GALBENI

Luni, 01/07/2013
Maior Sorin Homeag

Sunt Scorpioni Galbeni, cercetaşi, înrolaţi sub Drapelul de Luptă al Batalionului 32 Infanterie ”MIRCEA” din Timişoara. I-am întâlnit în aria de responsabilitate a batalionului, dornici de a contribui la înălţarea sentimentului de linişte în libertate, a populaţiei afgane din provincia Zabul, Afganistan.

„Aveţi şansa profesională să arboraţi blazonul brigăzii ”UBI CONCORDIA IBI VICTORIA”, pe cel mai înalt catarg al performanţei militare. Ştiu cum v-aţi pregătit şi sunt sigur că veţi reuşi acest lucru.” Este ecoul cuvintelor comandantului Brigăzii 18 Infanetrie „Banat”, general de brigadă Gheorghe Simina, ce îi motivează în permanenţă pe cercetaşii bănăţeni.

Zgomotul paşilor de bocanci şi răpăitul scaiului de la vesta antiglonţ în liniştea dimineţii – marchează începutul unei noi zile. Zgârciţi la vorbe, fiecare luptător ştie precis ce are de făcut înainte de a se urca în MRAP (autovehiculele blindate de luptă), iar în scurt timp comandanţii de grupe verifică armamentul şi materialele necesare executării misiunii. Raportează comandantului plutonului cercetare, sublocotenent Bucălie Magdalena, ,,Gata pentru executarea misiunii!”.

Înainte ca roata blindatelor să se mişte membrii echipei COIST (company intelligence suport team) punctează informaţiile de ultimă oră. Noutăţile din aria de operaţii sunt acum la îndemâna cercetaşilor datorită unui grup mic de specialişti, care douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru, şapte zile din şapte, monitorizează din punctul de comandă al batalionului, activitatea insurgentă. Informaţiile sunt apoi foarte bine analizate, sintetizate şi valorificate în „laboratorul furnizor de siguranţă” al Scorpionilor Galbeni, condus de maior Sorin Carţis, ofiţer cu mare experinţă în teatrul de operaţii din Afganistan. Sigur pe el, cu un timbru calm, specific ardelenesc, îţi detaliază fără să te plictisească, o zi întreagă, aria de operaţii a batalionului: descrierea localităţilor, modul de abordare a rutelor principale şi secundare, istoricul evoluţiei mediului operaţional al provinciei Zabul. Cu toţii formează o echipă pe care multe dintre forţele militare prezente în Afganistan şi-ar dori sa o aibă în organică.

După acest important breefing, urmează rostirea rugăciunii şi primirea semnului crucii făcut cu mir pe frunţile cercetaşilor de către preotul batalionului maior Mitrea Mihai.

În scurt timp plutonul cercetare intersectează mediana lanţurilor muntoase din Afganistan, autostrada A1, în sunetul rugăciunilor propagat de difuzoarele moscheelor, acompaniat de başii motoarelor MRAP-urilor ce brăzdează liniştea dimineţii.

,,Curăţărea” autostrăzii A1 şi rutele adiacente din aria de operaţii are loc prin verificarea podurilor, podeţelor şi a punctelor vulnerabile şi se execută în premieră românească de către echipajul EOD românesc aflat sub comanda locotenent Vasilean Bogdan, având în dotare un autovehicul blindat marca Bufallo, condus cu pasiune şi mare atenţie de plutonier Andrei Nicolae.

La scurt timp, după ce traficul rutier s-a trezit la viaţă apar şi primele provocări. Un camion civil din cauza încărcăturii exagerate, s-a răsturnat, blocând astfel traficul rutier pe autostradă. Echipajul cercetaşilor timişoreni au intervenit pentru deblocarea autostrăzii.

Misiunea continuă cu verificare fiecărui punct vulnerabil. La intrare în primul sat, elderul (liderul local) îi întâmpină cu salutul tradiţional în limba pashtu şi prin intermediul interpretului care îi însoţeşte, îi roagă să acorde îngrijiri medicale unui copil. Ca de fiecare dată, în astfel de împrejurări (cazuri), sanitarul plutonului, caporal clasa a-III-a Ioan Moldoveanu, cu multă afecţiune acordă îngrijirile medicale, oferind o rază de speranţă copiilor afgani. Pentru o viaţă mai sănătoasă, mereu cu gândul la cei doi copii ai săi – Nicoleta (5 ani) și Ionuţ (1 an) mi-a spus: ,,prin ceea ce fac aici, în Afganistan, doresc ca aceşti copii afgani să beneficieze de un trai cât de cât normal. Satisfacţia mea cea mare este atunci când revăd copiii care au beneficiat de îngrijiri medicale şi cu zâmbetul pe buze, din puţinele expresii româneşti pe care le cunosc, ca drept mulţumire mă întreabă: - Ce mai faci doctore ?”

În scurt timp apare mullahul (preot) satului. Acesta relatează despre lipsa sistemului educaţional, în apropierea moscheei se află amplasat un cort ce ţine loc de şcoală, în care aproximativ 20 de băieţi, de diferite vârste doresc să înveţe limba pashtu, engleza şi învăţăturile Coranului. Impresionant şi compătimitor este modul lor prin care îşi iau notiţe fiindcă din lipsă de tablă de scris şi rechizite, folosesc nisipul.

Sublocotent Magdalena Bucălie şi o parte din subordonaţi relaţionează cu elevii, oferindu-le rechizite şcolare, articole de îmbrăcăminte şi încalţăminte.Emoţionat de gestul patrulei româneşti, mullahul le mulţumeşte afectuos cu multă recunoştinţă, exprimându-şi astfel încrederea pe care o are în militarii români.

Parcurgerea ultimului kilometru înainte de a intra în baza de operaţii înaintă Mescall, este traseul cel mai fascinant fiindcă cercetaşii bănăţeni abordează la propriu şi la figurat semeţia muntelui pe care şi l-au făcut prieten confident, ajung pe platoul bazei înaintate, o cotă ce-şi adăposteşte liniştea ca pe cea a puilor dintr-un cuib de vulturi sau cum îl mai numesc ei ,,Cetatea Scorpionilor Galbeni”.

Pentru caporalul clasa a-III-a Mihai Berbece executarea misiunii are o importanţă majoră: ,,trebuie sa observ zona la fel ca şi ceilalţi colegi ai mei, imaginea mediului înconjurător în care trebuie să distingi activităţile locuitorilor paşnici de activităţile insurgente, trebuie exploatată la maxim imaginea terenului, evitănd astfel un iminent atac ostil ce poate periclita integritatea fizică a colegilor”.

„Războiul clasic, uitat de mult la naftalină, a lăsat descoperit un teren cu lupte asimetrice ce demască neputinţa tehnologiilor ultramoderne, a senzorilor şi vectorilor ultramoderni de a analiza şi evalua situaţiile care prezintă riscul unui atac iminent. În prezent s-a ajuns la concluzia că tehnologia modernă de a culege informaţii din terenul de luptă, nu are eficacitate fără capacităţile de gândire ale omului şi de propria prezenţă în terenul de luptă”, completează  modul ireproşabil de executare a misiunii din teren plutonierul Răzvan Chirea.

Drapelul naţional este un factor motivant pentru colegul nostru caporal clasa a III-a Dorin Dumitraşcu: ,,Nu uităm de tricolorul pe care-l purtăm cu drag pe aceste meleaguri şi nu numai, că suntem cei mai buni ambasadori ai României în lume. Zi şi noapte la datorie, suntem şi noi o parte a „condeiului” cu care se mai scrie o pagină de istorie”.

La intrare în ,,Cetatea Scorpionilor Galbeni” în staţiile radio se aude vocea comandantului plutonului cercetare, sublocotenent Bucălie Magdalena, care prioritizează activităţile postmisiune: debrief, servirea prânzului, întreţinerea armamentului şi a tehnicii auto. Nu uită nici de această dată să le sugereze să fie atenţi cum gestionează timpul liber pentru recuperare şi odihnă, reamintindu-le : „doar astăzi a fost ziua cea mai uşoară, mâine va fi ziua cea mai grea”.

Galerie foto