Ministerul Apărării Naţionale (MApN) - Forţele Terestre Române

Informatica

În traditia armatei noastre este ca momentul de constituire a primei structuri organizatorice apartinând unei arme sau specialităti militare să fie sărbătorit ca zi a acesteia.

 01 septembrie 1963 marchează momentul de aparitie în armata română a unui nou domeniu care, în timp s-a constituit în serviciul informatică si ACT.

Actul de nastere a acestuia îl reprezintă înfiintarea, în cadrul Directiei Generale a Înzestrării a Grupei de automatizare.

Sărbătorim astăzi 38 de ani de existentă în armata noastră a unor structuri specializate în domeniul informaticii si automatizării conducerii.

Dinamismul domeniului a făcut ca în decursul a 38 de ani de existentă structurile organizatorice să se modifice treptat astfel încât să fie în deplină concordantă cu sarcinile ce urmau să fie îndeplinite.

Evolutia structurilor organizatorice este marcată calendaristic de transformări succesive ale Grupei de automatizări precum si de înfiintarea unor noi unităti de informatică.

Momentele semnificative care au marcat o evolutie evidentă a structurilor de informatică le reprezintă transformarea la 01 martie 1970 a Statiei Centrale de Calcul în Centrul de Calcul al M.Ap.N, ca organ de executie si înfiintarea la 15 iulie 1971 a Directiei Mecanizare si Automatizarea Conducerii Trupelor, ca organ de conceptie în domeniu al Marelui Stat Major si care preia în subordine Centrul de Calcul al M.Ap.N.

Noii structuri i-au revenit, cu precădere sarcini privind:

           a) elaborarea conceptiei unitare de introducere a sistemelor informatice în M.Ap.N (30 septembrie 1973);

           b) înfiintarea structurilor organizatorice subordonate Marelui Stat Major pentru punerea în aplicare a acesteia astfel:

           - 1975 Centrul de Calcul al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului;

           - 1977 Centrul de Calcul al Marinei Militare.

Sarcina realizării aplicatiilor informatice pentru trupele de uscat a revenit Centrului de Calcul al M.Ap.N, precum si Sectiei de Cercetare Stiintifică de ACT (din subordinea Institutului Tehnic de Cercetare Proiectare al Armatei), iar din anul 1996 - Centrului de Calcul al Trupelor de Uscat.

           - 1983 - Oficiul de Calcul al Comandamentului Aviatiei Militare.

           c) Realizarea, îndeosebi cu forte proprii a unor echipamente de calcul stationare sau mobile;

           d) Construirea Centrului de Calcul si dotarea acestuia;

           e) Elaborarea de metodologii, algoritmi si programe pentru rezolvarea, unor probleme de automatizare a conducerii;

            f) Achizitionarea unor calculatoare si transformarea acestora în complete mobile de calcul pentru nevoile Marelui Stat Major si comandamentelor de armată;

           g) Pregătirea cadrelor în domeniu.

Începând cu anul 1969, an care marchează aparitia primei promotii de ingineri de calculatoare, s-a trecut la pregătirea unei noi categorii de specialisti, inexistenti până la acea dată în armata noastră. Din nefericire, aceasta s-a desfăsurat în timp cu existenta promotiilor si anii 1970 si 1971, apoi cu o întrerupere de 10 ani (următoarea promotie - 1981) si reluată cu o promotie la doi ani.

În perioada 1973 - 1980 au fost pregătite peste 240 de cadre ca analisti, programatori si ingineri de sistem si operatori. Pregătirea unor specialisti în domeniu, cu un nivel superior de cunostinte, a permis abordarea unor teme de cercetare - proiectare complexe. Astfel au fost realizate completele mobile de calcul C-100, C-105 si Sistemul automatizat de Conducere la nivel divizie DACIC. Solutiile informatice promovate si-au dovedit viabilitatea, în perioada de omologare, pe tehnologia impusă în acel moment.

Perioada 1981 - 1985 a reprezentat o etapă de cristalizare a obiectivelor, vizând maturizarea activitătii de informatică si ACT în armată si, totodată, de definire a platformei de abordare a procedeelor de perfectionare a conducerii depăsind faza de lucru "în local" si realizarea proceselor de prelucrare de la distantă, prin interconectarea mijloacelor de calcul si a sistemelor închegate.

Introducerea si extinderea prelucrării automate a datelor pentru realizarea Sistemului informatic militar (SIM) a continuat pe domeniile principale de activităti:

           - conducerea curentă, cuprinzând functiunile organizare-mobilizare, înzestrare, logistică, instruire - educare si personal;

           - conducerea operativ - teritorială a apărării antiaeriene a teritoriului, apărării litoralului si pazei frontierei de stat;

           - conducerea trupelor pe timpul actiunilor de luptă.

Având în vedere restrictiile tot mai pronuntate ce s-au pus în această perioadă în economie privind importurile de tehnică, tehnologie si chiar componente pentru completare, evolutia informaticii militare - mai ales în ce priveste cercetarea stiintifică si înzestrarea tehnică - a fost influentată negativ, realizările fiind deseori nesemnificative. Posibilitătile de înzestrare oferite de unitătile economice de profil au fost limitate. Ca urmare, s-a încercat îndeplinirea unor obiective ale informatizării prin posibilitătile si resursele proprii armatei, încercare "generoasă" dar cu putine sanse de finalizare. La această situatie din economie trebuie neapărat adăugată politica alocării fondurilor de către factorii de conducere ai armatei, care n-au considerat informatica obiectiv prioritar pentru înzestrare, alocând resurse tot mai reduse.

În mod paradoxal, desi informatica pe plan mondial era în plină ascensiune, mai toate tările acordându-i atentia cuvenită, în România lucrurile evoluau în sens invers. Nici armata n-a făcut exceptie de la aceste măsuri, iar reducerile de efective si resurse operate în anii '80 au afectat de cele mai multe ori structurile unitătilor de informatică, unele abia constituite si aflate la început de drum. În perioada amintită dificultătile au fost numeroase, dar, pe ansamblu, informatica militară si ACT n-au bătut pasul pe loc. Experienta acumulată în anii anteriori a permis orientarea efortului în directia folosirii resurselor pentru dezvoltarea asigurării matematice si cu programe si a utilizării mai eficiente a dotării tehnice, chiar dacă aceasta nu corespundea pe deplin nevoilor comandamentelor.

În acest sens, sunt de remarcat preocupările si realizările specialistilor Sectiei de Cercetare Stiintifică de ACT a M.St.M. privind punerea la punct a sistemului informatic de conducere pentru esalon armată pe completul de calcul de capacitate mică C-100, sistem ce a constituit o bună experientă pentru compartimentele de informatică de la armate si inspectoratele de armă. De asemenea, apreciez că trebuie mentionate eforturile personalului Centrului de calcul al M.Ap.N. pentru realizarea unor sisteme informatice si aplicatii de mare volum, necesare organelor si directiilor centrale în domeniile personal, financiar - contabil, mobilizare, înzestrare, învătământ, constructii si cazarea trupelor etc. Aceste aplicatii cu perfectionările aduse ulterior sunt si astăzi în exploatare, dovedindu-si din plin utilitatea.

În urma analizei efecuate la Consiliul de Înzestrare, s-a adoptat decizia ca unele echipamente din compunerea sistemului să fie utilizate în procesul de învătământ, iar completul de calcul C-101 (bazat pe minicalculator) să fie introdus în înzestrarea marilor unităti pentru completarea resurselor de calcul existente deja în dotarea acestora, folosind în acest scop asigurarea matematică si cu programe realizată pentru sistemul DACIC în ansamblu.

Tot în perioada 1981 - 1985, ca urmare a Hotărârii Biroului Executiv al Consiliului de Conducere al M.Ap.N. din 05.01.1980, s-au adoptat si pus în practică si alte măsuri privind dezvoltarea informaticii militare, astfel:

            - extinderea organizării compartimentelor de informatică la directiile M.St.M., organele si directiile centrale, comandamentele militare teritoriale;

           - organizarea structurilor de ACT cu atribute de conceptie si coordonare, la statele majore ale comandamentelor categoriilor de FA (CAAT, CMM, C.Av.M.);

           - cresterea numărului de functii de specialitate pentru informatică, astfel că la sfârsitul anului 1985 erau prevăzute în statele de organizare aproape 1200 de functii, din care 285 analisti de stat major, 73 ofiteri ingineri, 92 maistri militari si subofiteri, iar celelalte : salariati cu studii superioare si medii;

           - s-a aprobat generalizarea, începând cu 1982, a pregătirii informatice a ofiterilor de toate armele, efectuându-se în acest scop 40-180 ore în programele scolilor militare de ofiteri, 60 ore la cadrele tehnice din Academia Militară, 20-30 ore la cursurile postacademice.

În ce priveste dotarea tehnică în întreaga armată existau la sfârsitul anului 1985: 17 calculatoare de capacitate medie, 16 minicalculatoare, 45 microcalculatoare, peste 3500 calculatoare de birou si autospeciale de calcul si 4 autospeciale pentru transmitere date.

Este evident că o asemenea zestre tehnică era insuficientă pentru a aborda obiective de mare amploare vizând informatizarea armatei pe întreaga scară ierarhică. Mijlocul anilor '80 a constituit pentru informatica militară un moment de analiză profundă a etapelor după mai bine de 15 ani de dezvoltare coordonată, un prilej potrivit pentru a sintetiza obiectivele atinse, a scoate în evidentă neajunsurile si dificultătile întâmpinate si totodată de a încerca să se pună bazele unei abordări superioare a procesului informatizării armatei printr-o conceptie unitară în domeniu, care să cuprindă obiective prioritare pentru toate segmentele organismului militar.

Elaborarea conceptiei unitare a avut în vedere experienta si obiectivele stabilite pentru dezvoltarea capacitătii de organizare si conducere la toate esaloanele în timp de pace si război, obiective puse în fata armatei în perioada 1986 -1990. În acest sens, obiectivele specifice informaticii militare au vizat:

           - participarea la perfectionarea Sistemului informational militar prin stabilirea sistemului de indicatori si a volumului de date necesare fiecărui organ de conducere pentru luarea unor decizii fundamentale, eliminarea paralelismelor în circulatia informatiilor, tipizarea documentelor purtătoare de informatii si reducerea numărului acestora, crearea unui sistem unitar de evidentă, având la bază coduri si nomenclatoare unice, adaptarea sistemului informational la cerintele prelucrării automate a datelor;

            - crearea sistemului informatic militar prin integrarea într-un sistem unitar a Sistemului informatic teritorial cu sistemele automatizate operativ - teritoriale ale Apărării Antiaeriene Marinei Militare, Aviatiei Militare si cu Sistemul automatizat pentru conducerea trupelor de uscat;

           - perfectionarea metodelor si procedeelor de lucru ale statelor majore, în vederea folosirii eficiente a mijloacelor PAD si elaborarea metodologiilor de lucru în conditiile utilizării echipamentelor de automatizare;

           - cresterea gradului de utilizare a calculatoarelor electronice în automatizarea armamentului si tehnicii militare;

           - generalizarea sistemelor informatice pentru conducerea activitătilor productive în unitătile de productie ale armatei;

           - pregătirea si perfectionarea cadrelor de specialitate si a utilizatorilor sistemelor informatice;

           - continuarea activitătilor de colaborare cu alte armate în domeniul ACT.

La sfârsitul perioadei de referintă (1990), o bună parte din aceste obiective au fost atinse.

La 1 iulie 1990, Directia Mecanizare si Automatizarea Conducerii Trupelor se transformă în DIACT, fără a-si schimba subordonarea.

Începând cu anul 1990, principalele obiective în domeniul informaticii au fost :

           - deschiderea largă a societătii românesti pe toate planurile, inclusiv pe cel militar, a făcut posibil accesul la tehnologii avansate si la o tehnică de calcul net superioară din punct de vedere calitativ;

           - toate aceste schimbări au determinat regândirea întregii politici în domeniul informaticii militare, conducând la adoptarea unei noi politici si a unei noi conceptii care se deosebeste substantial fată de perioada anterioară anului 1989;

           - un factor important de care a trebuit să se tină cont în elaborarea acestei conceptii l-a constituit înzestrarea cu tehnică de calcul realizată în anii 1990-1992, ca urmare a disponibilizării unor fonduri din alte domenii;

           - în perioada amintită, datorită conjuncturii mentionate, au intrat în dotarea armatei peste 1000 de microcalculatoare cu utilizare individuală si în retele;

           - la sfârsitul anului 1996 existau în armată peste 100 de retele de calculatoare.

La 15.02.1994, prin aprobarea ministrului apărării nationale, domeniul informatică si ACT se categoriseste "serviciu" având ca specialităti:

            - ofiteri ingineri calculatoare si echipamente de ACT;

            - ofiteri ingineri automatizarea conducerii actiunilor de luptă ale armelor (trupe de uscat, aviatie si apărare antiaeriană);

            - ofiteri informatică;

            - maistri militari tehnică de calcul;

            - ofiteri pentru automatizarea conducerii actiunilor Marinei Militare. Cu acelasi prilej s-au instituit emblema pentru domeniu IACT si semnul de armă specific.

Principalele obiective ale activitătii de informatică în etapa actuală:

            - participarea la perfectionarea sistemului informational militar în conformitate cu noile structuri organizatorice;

           - finalizarea activitătilor de creare si introducere în exploatare a sistemelor informatice pentru principalele domenii de activitate din armată;

           - dezvoltarea sistemelor automatizate de conducere a actiunilor militare ale categoriilor de forte ale armatei;

           - dezvoltarea automatizării conducerii prin interconectarea tehnică si informatională a organelor centrale, statelor majore ale categoriilor de FA, comandamentelor militare teritoriale, de armate, de mari unităti si unităti;

            - cresterea capacitătii de evaluare si prognozare a situatiilor politico-militare, a celor strategice, operative si tactice prin introducerea unor mijloace tehnice si metode matematice care să permită modelarea si simularea situatiilor si actiunilor militare;

           - sporirea gradului de asistare cu calculatorul a proceselor de învătământ, de cercetare-proiectare si productie din institutiile de profil din armată;

           - asigurarea pregătirii necesare a personalului de specialitate precum si a cadrelor militare ca utilizatori ai sistemelor si echipamentelor de calcul.

           Probleme prioritare în activitatea curentă :

           - realizarea sistemului informational asistat al S.M.F.T.;

           - implementarea standardelor de interoperabilitate N.A.T.O. pe linie de comunicatii si informatică, în unitătile F.R.R. si comandamentele cu atributiuni în acest domeniu ;

            - extinderea conectării retelelor de calculatoare ale unitătilor subordonate:

           - etapa 1 - cdm C.A.Trt.

           - etapa 2 - cdm Bg./FRR si cdm B/FRR

           - etapa 3 - toate unitătile care dispun de suport RTP STAR.